> S’istória de Sergiu una laurea in filosofia e unu traballu de informàticu | ilMinuto

S’istória de Sergiu una laurea in filosofia e unu traballu de informàticu

(In Tempus de Crisi) – Casteddu, 26 de su mesi de martzu – A pustis de ai pigau su diproma issentíficu Sergiu classi 1980 s’est iscritu cun cunvintzioni manna in Filosofia e ddu at fatu po s’amori at sèmpiri tentu po sa matéria. A faci de un’iscera po una facoltadi issentífica su piciocu de Casteddu at sighiu su coru suu, mancai si pretzisat “no teniu nisciunu arragu in custas dissiprinas de istúdiu”. Sergiu si contat ca at tentu sèmpiri un’interessu po s’informatica, at essi puru ca su babu traballàt in custu campu, e ddu at acumpangiau in custu àteru amori de sa vida intelletuali sua. Un’isceberu, su de su piciocu casteddaiu, “cumandau” puru de s’acàpiu forti chi teniat cun sa política iscolastica e universitària chi in is facoltadis umanisticas est sèmpiri stétia de importu mannu. Arribau su títulu Sergiu scidiàt giai ca su caminu giustu furiat su de su mundu de s’iscola, sa punna sua sa de fai su profesori de filosofia e istória in s’iscola púbrica. I est aici chi po portai a cumprimentu su bisu suu, at fatu primu su cursu de amaistramentu Ssis po imparai filosofia e istória e agoa su po fai su maistu a is chi funt disvantagiaus. Cun d-un’iaxi de títulus in buxaca su professori de filosofia no agatàt, comenti su prus de is giòvanus in custu campu, unu traballu chi ddi podiat donai seguresa. Iat cumentzau cun calencunu incàrrigu po pagu tempus in s’iscola púbrica, e agoa nudda de nudda scéti s’iscuriu. Mancai apat fatu puru s’amaistamentu po imparai a is disvantagiaus, po mori de is irminorigamentus fatus de is guvernus a s’iscola, su traballu no lompiat. Sergiu s’agatàt disimperau, cun is manus sbúidas e cun d-unu tempus benidori dubitosu meda. Intre su disisperu e sa gana de gherrai su professori si ponit po cuntu suu a fai giassus web. Unu traballeddu precàriu chi perou ddi donat sa possibilidadi de respirai unu pagheddu. Passant una pariga de mesis e Sergiu benit lamau a imparai in d-un’iscola privada. Cun d-una paga de fàmini fait su traballu iscerau poita ddi permitiat de fai is puntus po tenni su postu fissu. Ma is cosas no mudànt sa cunditzioni sua furiat sèmpiri frima. Est aici chi si contat “agoa de nci ai pentzau meda apu pigau su determinu de mi cuncentrai in s’àteru amori miu, s’informàtica”. “Apu pigau su líburu e a sa sola mi seu postu a istudiai beni sa matéria”. Unu caminu trumentau chi ddu at portau a tenni primu unu cuntratu Co.Co.Pro. e oi unu cuntratu a tempus determinatu. Arrexonendi de is problemas chi ferrint a is laureaus sardus si narat “no sciu chi siat possíbili isolai o definiri is problemas de unu laureau sardu. Is arragus funt de sa Sardigna e de is Sardus totus. Is cunditzionis unu pagu aici chi totus connosceus funt is arrexinis de una situatzioni pagu bella, chi ferrit a chini istudiat, a chini traballat, a chini biaxat, a totus”. “In Sardigna – pretzisat – po mori de su númeru mannu de disimperaus, po mori de un’ecunumia posta mali meda est ladinu chi unu laureau agatit apretus”. Po su professori casteddaiu is problemas de is laureaus sardus ant essi bintus candu sa Sardigna at a arrennesci a si ndi torrai a pigai s’ecunumia sua e candu sa de si nci andai no at essi s’única solutzioni po portai a cumprimentu “no nau is bisus suus, -acrarat – ma assumancu unu traballu chi s’acostit a is istúdius fatus”. Castiendi a su Tempus benidori Sergiu at pigau su determinu, assumancu po imoi, de allogai in su cadàsciu sa laurea in filosofia, e de sighiri a arai su campu informàticu. Pentzendi a issu etotu mancai nd’at dépiu passai medas oi si narat: “pentzu de essi unu piciocu fortunau”.

Progetu realizadu cun sa partetzipatzione de sa Regione Autònoma de Sardigna – L.R 26/97 subra sa limba e sa cultura sarda


© RIPRODUZIONE RISERVATA

0 Risposte a “S’istória de Sergiu una laurea in filosofia e unu traballu de informàticu”


I commenti sono chiusi.