> S’istòria de Alessandro un’architetu prenu de ideas chi iant a agiudai sa terra sua | ilMinuto

S’istòria de Alessandro un’architetu prenu de ideas chi iant a agiudai sa terra sua

(In Tempus de crisi) – Casteddu, 18 de su mesi de maju – Laureau in architetura, in sa Facoltadi de Ingigneria e Architetura de s’Universidadi de Casteddu, Alessandro classi 1987, giai de is primus annus de su caminu de istùdiu fatus at sèmpiri tentu un’interessu mannu po s’architetura sustenìbili e po is sistemas de fàbricu baratus. Sa circa de materialis de costrutzioni nous, e is diversus modus de biviri, funt de importu mannu po su piciocu de Santu ‘Engiu, prusatotu, comenti si narat issu etotu: “in d-unu perìodu de crisi comenti su chi seus passendi”. Alessandro at acabau de pagu tempus su caminu de istudianti e imoi iat a bolli cumentzai a fai s’amaistramentu in d-un’istùdiu de architetura, a manera de fai aici sa pràtiga chi ddi serbit po tenni sa professionalidadi chi abisongiat po fai su mestieri de architetu. Ma no est totu, poita si narat ca ddi at praxi puru, una diri, a sighiri is istùdius pigaus e cumentzaus cun sa tesi sua, asuba de is ballas de palla, i est po custu ca no iscartat de fai unu dotorau in matéria. Su tìtulu chi oi tenit intre is manus po su piciocu est de importu prusatotu a faci de su mamentu de crisi chi seus bivendi, poita, si marcat: “custu iat a podi essi unu mamentu interessanti meda po agatai ideas innovativas po s’isvilupu de su territòriu, de innoi, su disìgiu chi tenit de traballai in Sardigna e de cuncùrriri cun is ideas suas a dda megliorai. “Biu – si narat – in su territòriu nostru unu potentziali mannu de traballu chi imprassat cumpartus medas de s’architetura a sa masserìtzia po ndi nai scéti calencunu. Po fai un’esémpiu, su Campidanu est unu territòriu arricu de resossas chi no benint isfrutadas”, “si – sighit s’arrexonu – s’iant a prodùsiri materialis de fàbricus de is sutaprodotus de sartu e de s’argidda, custus iant a costai de mancu, is impresas de fàbricus iant a podi fai is traballus a prétzius prus bàscius meda, e is massajus iant a tenni profetu prus mannu de s’aratzoni”. E s’acrarat: “is domus nostras funt intre is chi ispanciant prus energia in totu Europa.Cun is ‘riqualificazioni’ energeticas, atressu de s’istùdiu de is sistemas de fàbricu a pagu ispesa, s’iant a podi creai unu nùmeru mannu de postus de traballu, po architetus, impresas de fàbricu, massajus e medas àterus. Is famìlias iant a podi biri unu profetu de su pròpriu investimentu in cincu, seti annus, po si gosai agoa unu respàrmiu mannu chi iat a sighiri in su tempus, e prusatotu una calidadi de is aposentus prus bella meda”. Su chi depeus fai po Alessandro, est simpli, s’arretzeta chi si consillat est sa mudai sa manera de castiai is cosas, “si oberreus is ogus – narat – si ndi agataus ca su traballu ddu teneus a su costau, e no est netzessàriu a si ndi andai; iat a tocai a si ndi andai scéti po interessu, po curiosidadi, po connosci e po fai esperiéntzia, e no po abisòngiu”. Arrexona arrexona su piciocu de Santu ‘Engiu afirmat: “su sistema de oi est in crisi, duncas si no mudaus su modu de fai is cosas, sinzillamenti pentzu scéti a unu peoramentu, e po custu pentzu ca chi si sighit aici mi ndi depu andai atesu de innoi”. Fueddendi de is problemas de is laureaus sardus, Alessandro si contat ca castiendi is pàginis de is annùntzius de traballu in Sardigna, s’agatat prusatotu traballu in is call center, oghinò, candu unu est prus assortau, agatat stage a gratis in aziendas o in istùdius e in sa peus de is ipotesis nimancu cun reborsu de is ispesas fatas. E si pretzisat: “candu sa Regioni Sardigna insutzuligat is amaistramentus de annestru po s’insertamentu in su traballu, una borta a sa milla, candu acabant, benint mudaus in cuntratus de traballu. M’acontessit de ligi annùntzius innoia si circant personis friscas de laurea cun esperiéntzia e chi no tengant un’edadi prus manna de 30 annus, ma sa situatzioni de oindì, mi parrit chi siat grai meda po tenni custus duus tìtulus. Est totu sèmpiri prus difìtzili a fai puru unu simpli amaistramentu universitàriu de annestru de 120-200 oras totu a gratis, mancai si depat fai a sa marolla. s’Universidadi no tenit una listra de istùdius ténnicus e aziendas de referimentu. No ddoi est comunicatzioni intre Universidadi e impresas, no s’investit bastamenti apitzus de sa circa de s’innovatzioni, e is aziendas faint fatiga a pigai a is giòvanus friscus de laurea. In s’esteru medas laureaus arrennescint a agatai stage pagaus dignitosamenti, e chi su prus de is bias benint mudaus in cuntratus de traballu. Intre is bisus de Alessandro ddoi at puru su fai un’esperiéntzia a foras, ma comenti s’at nau issu etotu in sa chistionada cun nos, una cosa est a ddu iscerai una cosa est a ddu fai a sa marolla poita no tenis iscera.

Progetu realizadu cun sa partetzipatzione de sa Regione Autònoma de Sardigna – L.R 26/97 subra sa limba e sa cultura sarda


© RIPRODUZIONE RISERVATA

0 Risposte a “S’istòria de Alessandro un’architetu prenu de ideas chi iant a agiudai sa terra sua”


I commenti sono chiusi.