> Documentu: solidariedade de Su Majolu a is giòvanos sardos chi sunt gherrende pro sos istitutos de sas biddas issoro | ilMinuto

Documentu: solidariedade de Su Majolu a is giòvanos sardos chi sunt gherrende pro sos istitutos de sas biddas issoro

S’assòtziu Su Majolu cheret fàghere is augùrios a is 200.000 istudiantes sardos chi in custas dies sunt comintzende s’annu nou de iscola, ischende chi pro istudiantes meda at a èssere semper prus matanosu àere riconnotu su deretu a s’istùdiu. Esprimimus sa solidariedade nostra a totu is giòvanos sardos chi sunt gherrende pro mantènnere abertos e autònomos sos istitutos de sas biddas issoro, e chi ant giai comintzadu a organizare protestas e maniferstatziones. Una responsabilidade manna meda pro custa situatzione est de s’amministratzione regionale, chi no est istada mancu capassa de isfrutare su pagu podere autònomu chi at, pro cambiare su pianu de dimensionamentu iscolàsticu, pensende a is bisòngios de is giòvanos sardos. Imbetzes de si preocupare de sos interessos de sos istudiantes sardos, sa Giunta regionale at mustradu de èssere interessada petzi a sighire sos inditos de su Ministeriu italianu de risparmiare in s’istrutzione, e at aprovadu unu pianu iscolàsticu chi unit deghinas de istitutos in totu sa Sardigna, ponende fatu a sa traditzione de tzerachia e servilismu chi nos ant abituadu a suportare sos guvernos regionales sardos.Su sistema iscolàsticu in Sardigna est mustrende semper de prus sa decadèntzia sua, sighende sa rughina de un’istitutzione chi nche l’ant pensada prus pro italianizare is sardos in sa limba e in sa cultura, chi non pro garantire a sos pitzocos sardos un’istrutzione bona e, gràtzias a cussa, unu mègius cras a totu su pòpulu sardu.

Difatis, in su mentres chi s’italianu fiat diventende a bellu a bellu s’ùnica limba de sa bida pùblica in Sardigna e fiant abbelenende sa cussèntzia de generatziones de sardos, chirchende de iscantzellare s’identidade issoro, sos problemas de sos pitzinnos chi lassant is iscolas a minores e de sa disocupatzione de sos giòvanos non nche los ant afrontados cun sa matessi fortza chi impreaiant chirchende de nch’ispèrdere sa limba nostra.Sos risultados de totu custu essint a pìgiu dae sas istatìsticas in manera trista e ladina: sa disocupatzione tra is giovanos est arrivende alivellos semper prus artos, sos diplomados tra sos 24 e sos 64 annos in su pòpulu nostru no arrivant a su 40%, cando sa mèdia de sos istados OCSE est de su 66%; unu giòvanu cada tres tra sos 18 e sos 24 annos no at unu diploma, cando sa mèdia europea est petzi de su 15%; sa Sardigna est sa de 250 intre 262 regiones europeas comente pertzentuale de laureados; sos giòvanos laureados in matèrias tècnicas e iscientìficas sunt su 0,7% ebbia. In mesu a custu disacatu galu oe sa limba nostra la mantenent in foras dae sa bida pùblica e dae s’istitutzione iscolàstica. Sa Nuova Sardegna su 24 de austu at iscritu, in un’artìculu firmadu dae Silvia Sanna, chi dae ocannu su 30% de sos istudiantes diat àere sa possibilidade de istudiare su sardu in iscola. Fiat istada una cosa bella si fiat istadu de gasi a beru, ma a dolu mannu sa realidade est diversa meda. Difatis ocannu puru sos istudiantes chi ant a istudiare su sardu ant a èssere in pagos. Bae e chirca dae ue nche podent àere tiradu cussos datos, bidu chi in s’USR de Casteddu nos ant naradu chi non nd’ischint nudda.Sos istudiantes de s’assòtziu Su Majolu pensant chi b’apat bisòngiu de una riforma manna de s’Iscola in Sardigna chi cheret torrada a fraigare partinde dae s’istitutzione de su bilinguismu e dae sa potestade de sa Sardigna pro su chi pertocat s’Istrutzione, in modu chi sa terra nostra apat sa possibilidade de destinare su dinari netzessàriu pro sas iscolas e sas universidades, pensende a s’istrutzione e a sa formatzione comente a unu gastu istratègicu e investende in su cras de su pòpulu nostru.

Assòtziu de sos Istudentes Sardos – Su Majolu

© RIPRODUZIONE RISERVATA

0 Risposte a “Documentu: solidariedade de Su Majolu a is giòvanos sardos chi sunt gherrende pro sos istitutos de sas biddas issoro”


I commenti sono chiusi.