> Imparare su frantzesu cun unu biàgiu de istùdiu | ilMinuto

Imparare su frantzesu cun unu biàgiu de istùdiu

(IlMinuto) – Casteddu, 8 de abrile – Segundu un’istùdiu chi ant publicadu in su giornale in lìnia Linkiesta, su frantzesu at a èssere sa limba de cras. Difatis, si pensat chi intre su 2050 sa limba frantzesa at a èssere prus faeddada de s’inglesu. Pro custa resone depimus cumentzare a preparare is giòvanos nostros.

Pro meda de issos, sa Frantza est sa prima terra de is biàgios, sa de is grandes iscobertas. Duncas non depimus fàghere àteru chi unire su chi est ùtile cun su chi lis agradat. Unu campu de istùdiu in Frantza pro sas vacàntzias de s’istade podet èssere sa risposta giusta a su disìgiu de is prus giòvanos de biagiare e, in su matessi tempus, lis at a permìtere de imparare sa limba de su tempus benidore!

Obietivu de custu biàgiu de istùdiu, duncas, est imparare e megiorare sa connoschèntzia de sa limba istràngia.
Sunt medas is iscolas privadas in Frantza chi assegurant resurtados bonos meda, ordingende cursos pro imparare sa limba. Is iscolas organizant totu: is letziones, s’aposentu in unu college o in una famìlia e su tempus lìberu.

Su logu chi preferint su prus de is pitzocos est Parigi, capitale manna de sa cultura, ma fintzas in Bordeaux, Lione e Nitza bi sunt iscolas de frantzesu pro istràngios bonas meda. Is classes sunt semper mistas, in modu chi is giòvanos s’esprimant semper in sa limba chi depent imparare.

A Parigi, sa capitale frantzesa, sunt medas is prendas istraordinàrias de ammirare: una die a Parigi ti faghet innamorare de sa tzitade.

Rica de sèculos de istòria, sa Capitale de sa Frantza costoit galu su “charme” de semper, s’elegàntzia tìpica chi si tocat in is cuartieris prus famosos comente sa Parigi de is artistas a Montmartre. Is istatziones de sa metropolitana pro lòmpere in su cuartieri de is artistas sunt diversas: Anvers, Abbesses, Pigalle, Blanche e Lamarck-Caulaincourt. Totu est acapiau a su logu seberadu. A Montmarte, unu logu de bìere est sa Basìlica de su Sacré Coeur. Pro lòmpere a su Sacré Coeur cun fatzilidade bisòngiat arribbare a Anvers (linia 2) e prèndere sa rue Steinkerque. Pro fàghere unu giru in is carreras prus interessantes de Montmartre si depet pigare su Montmatrobus, chi andat de Pigalle a Julles-Joffrin. Su Montmatrobus est unu postale turìsticu.

De ammirare puru sa Parigi de is istudentes, in su cuartieri latinu, unu de is prus connòschidos de sa tzitade, in sa 5° arrondissement de Parigi. Unu cuartieri de medas colores, inoghe s’agatant logus pro mandigare bene, “franchising” de bestimentas e unu nùmeru mannu de librerias. Est su XII cuartieri de s’Universidadi parigina Sorbona. Sa carrera prus frecuentada est su Boulevard Saint-Michel o Boul’ Mich. Sa zona pedonale de Place Saint-Michel est su logu de atopu de is giòvanos turistas. De connòschere puru Place de la Contrescarpe. Àtera istrada de bíere est su Boulevard Saint-Germain, frecuentadu de artistas e intelletuales. In su cuartieri latinu, agatamus puru is restos antigos de is termas e de un’arena romana.

Sa tzitade est ispantosa puru in sa Parigi de sa Rivolutzione industriale, e su Museu d’Orsay in rue de Lille (metropolitana 12, postales: 24, 63, 68, 69, 73, 83, 84, 94), acanta de sa Torre Eiffel. Pro lòmpere inoghe si podet pigare sa metropolitana Bir-Hakeim (Linia 6), Trocadéro (Linia 6 e 9), Ecole Militaire (Linia 8); sa RER Linia C – Istazione Champ de Mars-Tour Eiffel; is postales: 22,30,32,42,63,69,72,80,82,87.

De no ismentigare, sa Parigi de su cuartieri de su Louvre (su Museu s’agatat in rue de Rivoli). Pro lòmpere, leare sa metropolitana (linia 1 ), o is postales: 21, 24, 27, 39, 48, 68, 69, 72, 76, 81, 95.

Duncas su biàgiu frantzesu est unu biàgiu culturale e educativu, un’’esperièntzia cussigiada, chi faghet crèschere is giòvanos.
Tando, ite seis isetende pro bos informare e organizare su biàgiu bostru de ispàssiu e de istùdiu in Frantza? Partide luego, ca unu biàgiu de istùdiu est un’esperièntzia de non pèrdere!

Carta de identidade de su logu

© RIPRODUZIONE RISERVATA

0 Risposte a “Imparare su frantzesu cun unu biàgiu de istùdiu”


I commenti sono chiusi.