> Un’ìsula chi bolet connota: biàgiu a Còrsica « ilMinuto – notizie Mediterranee – edizione Sardegna

Un’ìsula chi bolet connota: biàgiu a Còrsica

(IlMinuto) – Casteddu, su 17 de làmpadas – Sa de bator ìsulas prus mannas de su Mediterràneu, sa Còrsica, at unu territòriu galanu chi belle in totue costoit una natura vìrgine, e su de tres unu de custu est amparadu dae su Parcu Regionale.
Baddes fungudas inghiriadas dae padentes, montes artos e mannos, rios prenos de abba totu s’annu chi medas bortas falat a istrampu, costas incantadas in ue a borta a borta s’agatant plajas longas fatas de arena chi paret farina e pèntumas artas chi falant a mare. No est ispantu chi is gregos a cussa ìsula ddi naraiant “kallistè”, sa prus bella.

Sa Còrsica donat a is giòvanos biagiadores paritzas risorsas naturales e culturales.

Is tzitades istòricas comente Ajaccio, Bonifacio, Bastia, Corte, Calvi, mantenent sa memòria de is diversas dominatziones chi sunt coladas in cussa terra e costoint logos de una bellesa incantadora.Intre is plajas bos bolimus ammentare: Nonza, de pedras minudeddas e arena niedda, Saleccia de arena chi leat totu is tonos de su colore rosa , Ficajola de pedras de basaltu, Palombaggia famada e frecuentada dae gente meda, Porticcio cun s’abba in colore asulu, s’ìsula de Lavezzi cun is rocas de granitu e su fundu de su mare chi est fantàsticu pro is immersiones, Rondinara de arena bianca che late. E galu: Santa Giùlia, su faru de Capo Pertusato e su mare de Pianterella chi est su chi disìgiant de prus is istimadores de su windsurf.

Dae sa punta de Capicorsu, su “didu” de sa Còrsica, si podet castiare unu panorama de ispantu. Bolet bidu su Parcu naturale “regionale” de sa Còrsica, in ue b’at montes mannos, calas e costeras agrestes, su padente de Vizzavona e pro is istimadores de su trekking, is 200 chilòmetros de su GR20, unu caminu galanu pro is escursionistas chi bos at a fàghere connòschere is paesàgios prus bellos e agrestes de s’ìsula.

Difìtzile cussigiare una tzitade de visitare, pro ite is logos sunt totu unu prus bellu de s’àteru.

Semper che semper bos indicamus una tzitade chi tenimus in su coro: Ajaccio.

Su tzentru istòricu de Ajaccio oferit logos de interessu mannu: is carreras antigas si aberint a nord, e cara a sud de Place Foch, a pagos metros dae su mare, dae su portu e dae sa marina. Acanta s’agatat Place de Gaulle, coro de sa tzitade. A ovest de Place de Gaulle s’aberit s’ala moderna de Ajaccio, in cara de sa plaja ca dòminat a oriente, sa Cittadelle. E pro is còmporas? Pro is còmporas bisòngiat andare in rue Cardinal-Fesch. Inoghe est prenu de butegas, bar e ristorantes. In rue Cardinal-Fesch s’agatat puru su Musée Fesch. Intre is diversas òperas aparadas agatamus is òperas de Tiziano, Raffaello, Botticelli, de Veronese e de Bellini. Dae su museu si podet intrare a sa Chapelle Impériale. Inoghe s’agatat una cripta in ue sunt interrados diversos membros de sa famìlia Bonaparte. Imbetzes, andende a sud de Place Foch, si lompet a rue Bonaparte, sa carrera chi portat a sa domo de Napoleone, sa Maison Bonaparte. In cara de su museu si podet bìere sa Citadelle.

Ajaccio tenet puru unu patrimòniu naturale de ammirare, costituidu de 16 plajas. Is prus famosas sunt sa Plage Marinella e sa Plage Vignola, in ue sunt presentes in prus cafè e ristorantes e in ue bos cussigiamus de assagiare sa soupe de poisson a l’ajacienne e ‘u polpu a l’istrettu. Durches de proare: su fiadone e sa beignents. B‘at però màndigos medas chi bolent assagiados: is màndigos fatos cun sa farina de castàngia, che a su gransgioli; is durches e is crêpes nicci; su crabitu in ùmidu cun sa pulenta; su sirbone in cassola e su brocciu, unu casu cràbinu bonu meda.

Carta de identidade de su logu

© RIPRODUZIONE RISERVATA

0 Risposte a “Un’ìsula chi bolet connota: biàgiu a Còrsica”


I commenti sono chiusi.