> ilMinuto – notizie Mediterranee – edizione Sardegna

Archivio dell'argomento ''

Chemu: sos bator ingredientes de una birra fata a mano e chi praghet

* Dae sa terra a sa butìllia * – Cuàrtucciu, 22 gennàrgiu 2020 – Unu nùmene pro un’istòria: Chemu in sardu campidanesu cheret nàrrere grupu de bator. Bator, difatis, sunt sos ingredientes chi faghent sa birra Chemu, est a nàrrere: abba, maltu, lupolu e màdria. Bator sunt puru sos elementos de sa natura chi su mastru birraiu còmpidat pro annoare su miràculu de sa birra: àrea, terra, abba e fogu. In fines bator sunt fintzas sos Moros, sìmbulu assolutu de s’ìsula de Sardigna. Su Birrifitziu de Cuàrtucciu produit birra de calidade e rapresentat bene s’idea de birra de sos duos meres: Paulu, su mastru birrau, e Antoni, su responsàbile de sas bèndidas.

Nàschidu in su 2012, su birrifitziu produiat isceti sa birra in tamburlanas, chi beniat bèndida a manera esclusiva a sos ristorantes chi gosant de s’avantàgiu de ofèrrere birra màstrina a s’ispina, una birra barata e de calidade. Oe, imbetzes, Lei – custu est su nùmene de sa prima birra Chemu -, benit bèndida puru in ampuddas de 0,75 litros; custu issèberu at fatu crèschere s’oferta de su birrifitziu chi teniat sa punna de acuntentare unu nùmeru semper prus mannu de bividores. Continua a leggere ‘Chemu: sos bator ingredientes de una birra fata a mano e chi praghet’

Lara: birras bellas meda chi cherent bufadas

* Dae sa terra a sa butìllia * – Tertenìa, 22 gennàrgiu 2020 – Sa birra Lara naschet in Tertenia dae un’idea de Giuanne Piroddi e Frantzisca Lara. Fiat su 2009 cando Giuanne e Frantzisca ant fatu de s’amore pro sa birra su traballu issoro. Sunt 11 annos, duncas, chi su mastru birràiu e sa mastra birràia produent birras, cun una retzeta imbentada dae issos etotu.

Sas birras Lara bogant a campu nuscos e sabores chi donant a chie ddas tastat sensatziones de gosu e de allegria.
Sunt birras cruas sena èssere coladas e pro ddas prodùere impreant s’abba lìmpia de sa mitza de Santu Perdu, maltu e trigu de primore.

Giuanne e Frantzisca produent issos etotu su trigu Cappelli chi impitant pro sa produtzione de sa birra bianca “Del Senatore”, ispirada a s’istile belga. In s’azienda si produent puru sos lùpulos chi benint impitados pro fàghere sa birra Rubja e pro sa birra Tzar.

In su 2011, su Birrifìtziu Lara est diventadu Birrifìtziu Agrìcolu.

Dae su brand Lara, chi pigat su nùmene dae su sambenadu de Frantzisca, sunt nàschidos oto tipos de birra, distìnghidas in clàssicas e ispetziales.

Sas clàssicas sunt: sa Rubja, una birra ruja ispirada a s’istile inglesu, nuscosa e  marigosa pro su lùpulu meda; sa Tzar, una brunda de istile inglesu cun tessìngiu lèbiu de sabores e bilantziados cun su lùpulu; sa W16, una brunda de trigu a colore de madreperla, fragulosa e ispirada a s’istile bavaresu; in fines, sa birra de su “Senatore”, bianca e fata cun trigu Cappelli sena de maltu. Continua a leggere ‘Lara: birras bellas meda chi cherent bufadas’

De Marzani a Cantina Deidda: s’istòria de un’azienda sarda chi fàghet ispumantis de calidade

* Dae sa terra a sa butìllia * – Simàghis, 20 gennàrgiu 2020 – Est famada pro àere bìnchidu su cuncursu internatzionale de s’annu 2015 Grenache du Monde e sa medàllia de oro pro su binu Mariano IV (annada 2010). Semus faeddende de sa Cantina Deidda de Simaghis, una bidda in provìntzia de Aristanis. Su prèmiu Grenache du Monde est lòmpidu dae Perpignanu, una tzitade de sa parte Nord de sa Catalugna, in s’istadu frantzesu, e cabu-de-logu de su Dipartimentu de sos Pireneos Orientales: est una terra de binos famados in ue s’addòbiant traditziones culturales e enogastronòmicas de importu mannu, comente cussa catalana, pirenàica, otzitana e frantzesa.

Nàschida in su 1998 cun su nùmene de Marzani Spumanti, sa cantina est fìgia de un’idea de Gianpiero Deidda, su primu in s’ìsula de Sardigna chi at produidu ispumante cun Mètodu Clàssicu.

S’issèberu de su nùmene Marzani est acapiau a su faeddu in limba sarda “marxani”, annomìngiu de sa gente de sa bidda. Marzani, difatis, est s’italianizatzione de sa paràula marxani. Continua a leggere ‘De Marzani a Cantina Deidda: s’istòria de un’azienda sarda chi fàghet ispumantis de calidade’

Capichera, sos binos de una terra ùnica: sa Gaddura

* Dae sa terra a sa butìllia * – Belchìdda, 18 gennàrgiu 2020 – Su Vermentinu est unu sìmbulu de sa Sardigna de sos binos. S’ìsula, difatis, est sa pàtria de su Vermentinu e in sos annos ’70 sa famìlia Ragnedda dd’aiat giai cumpresu. Pro custa resone, aiat postu bìngias noas de Vermentinu e aiat fraigadu una cantina pro fàghere binos de calidade ebbia.

S’istòria de Capichera tenet sas raighinas suas in sos terrinos acanta de Alzachena, in ue s’agatant sas bìngias de sa cantina. Custas terras fiant de propiedade de sa famìlia giai in su de sèculu XIX, cando ddas impreaiant pro bi pàschere sas bèstias.

Oe sas bìngias de sa cantina Capichera ant una superfìtzie de chentu moes (40 ètaros) e bi nd’at in totu su territòriu gadduresu: est una regione in ue b’at bìngias meda, ca at caraterìsticas chi favoressent sa bide e, mescamente, su clima, su mare chi non s’agatat a largu meda e su terrinu chi est nàschidu dae s’isfaghimentu de sas rocas de granitu. Continua a leggere ‘Capichera, sos binos de una terra ùnica: sa Gaddura’

Tenute Sa Conca: s’àrbore, su frore e su sole pro unu binu de una cantina galana

* Dae sa terra a sa butìllia * – Belchìdda, 16 gennàrgiu 2020 – Nàschida a pustis de sa gherra de su ’15-’18, cando in su 1919 Loe Contu aiat postu una bìngia in sa Conca, sa cantina gadduresa “Tenute Sa Conca” s’agatat a sud de su Limbara in su territòriu de Belchìdda. Su nùmene de custa realidade de bingiateris dipendet de sas rocas de granitu in-ue sa famìlia Contu aiat pastinadu sos fundos de sa bide.
Cun dòighi mois e mesu de terra (chimbe ètaros) arados intro de unu sartu bellu meda, inghiriadu de fundos de murta, modditzi e lidone, “Tenute Sa Conca” faghet binu Vermentinu de calidade.

Dae su 1919, in pagu tempus sa cantina gadduresa at cumentzadu a fàghere faeddare de sos binos suos, mescamente de su primu chi at produidu: su Vermentinu Loe. Continua a leggere ‘Tenute Sa Conca: s’àrbore, su frore e su sole pro unu binu de una cantina galana’