> ilMinuto – notizie Mediterranee – edizione Sardegna

Archivio dell'argomento ''

Pagina 2 di 5

Binzamanna un’azienda sarda de primore

* Dae sa terra a sa butìllia * S’istòria de Binzamanna incumentzat a manera ufitziale in su 2001, candu Sara Spanu e Walter Deledda, cun s’iscopu de produire binos bonos e cun sa punna de torrare a impreare sas bìngias traditzionales de su territòriu de Màltis (biddighedda de sa regione istòrica de s’Anglona chi s’agatat a una deghina de chilòmitros dae Tàtari est a làcana cun sa Gaddura), fundant in pare sa cantina issoro.

Cun Binzamanna in Màltis sa bide est torrada a frorire. Inoghe, a pustis de su 1945, sas bìngias ant incumentzadu las lassare e posca fintzas a nde las bogare. Pro more de sa pèrdida de bides autòctonas, bides comente su Cagnulari e su Muristellu, sa cantina coperativa de sa bidda at tancadu sa produtzione de binu.

Sas bìngias de sa cantina Binzamanna sunt traballadas in unu terroir ricu de elementos minerales, cun presèntzia de calcare, importante meda pro sa produtzione de binos biancos saboridos e elegantes. A cantu amus naradu s’annanghet unu clima chi at ierros caldumos pro more de su mare e de sos rios. Continua a leggere ‘Binzamanna un’azienda sarda de primore’

“Tenute Dettori”: una cantina sarda chi faghet binos ispantosos

* Dae sa terra a sa butìllia * Sunt binos naturales sena tzulfarosa, fermentàrgiu e madrighes. Semus faeddende de sas bevidas produidas de sas “Tenute Dettori” de Sènnaru, una bidda in provìntzia de Tàtari. Pro èssere precisos sos sarmentos s’agantant in localidade Badde Nigolosu.

Sa cantina Dettori est una realidade mastrina chi produit binos originales e territoriales in sos sartos de sa Romangia.

Lisandru Dettori, mere de s’azienda, rapresentat sa renàschida e sa revesa a foras de sas modas de sa bide e de su traballu in bìngia. Istimadore de Alex Podolinsky, mastru de sa biodinamica, Lisandru afirmat ca su binu est s’espressione prus pura e berdadera de sa terra. Continua a leggere ‘“Tenute Dettori”: una cantina sarda chi faghet binos ispantosos’

In sa “Cantina Arvisionadu” pro iscobèrrere nuscos e sabores de Gotzèanu

* Dae sa terra a sa butìllia * – Sa “Cantina Arvisionadu” at leadu su nùmene suo dae una ratza de bide autòctona sarda millenària. Arvisionadu est una casta antiga de bide a àghina bianca chi est coltivada in su territòriu de Benetutti, sa bidda costerina in ue su clima e sos terrinos nde favoressent sa crèschida.

Su mere de custa cantina est Pinu Mulas, chi tenet sas bìngias suas a curtzu de sa Domu de Jana de Luzzana, unu repertu archeològicu chi est antigu a su mancu ses mìgia annos e est de importu mannu pro sos istùdios subra de sa Sardigna antiga.

S’azienda de Pinu Mulas est nàschida cun sa punna de avalorare s’àghina Arvisionadu, unu frutu chi costoit sos nuscos e sos sabores de sa Costera. Difatis, su territòriu de custa regione de Sardigna est su prus a tesu dae su mare e puru pro custu motivu sos frutos de sa terra, comente sos binos, ant caraterìsticas dislindadas.

Sighende s’obietivu de torrare a avalorare custa bide autòctona, a su costàgiu de Mulas traballant àteros professionistas medas: enòlogos e espertos de iscièntzia agronòmica. Continua a leggere ‘In sa “Cantina Arvisionadu” pro iscobèrrere nuscos e sabores de Gotzèanu’

Mezzavia sa poesia de sa birra

* Dae sa terra a sa butìllia * – Sa birra màstrina Mezzavia naschet in su 2014 dae unu progetu de duos homebrewers, Giuannemiali Deiana e Lisandru Melis.
Su nùmene Mezzavia est leadu dae sos versos de sa poesia “Dopo la tristezza” iscrita in su 1912  dae Umberto Saba. In tames, Mezzavia inditat puru s’istile de su mastru birràiu Lisandru Melis. Sas birras suas, difatis, ant sa capatzidade de satisfàghere a totus, finas a sos tastadores de professione.

Su birrifìtziu de Ceraxius incumentzat sa produtzione sua posca duos annos de istùdiu. A tempos de oe produit deghe birras in ampudda e duas in tamburlana pro su mercadu de sos tzilleris.

Cun un’impiantu de 600 litros e una cantina de 720 litros, su birrifìtziu previdet un’elaboratzione a su nessi de 45 dies, cun una cumpridura a temperadura bassa chi durat meda in intro de sos tank (una genia de chisterras de atàrgiu). In fines sa birra Mezzavia torrat a buddire in sas ampuddas. Custu protzedimentu donat a sa bèvida una gasadura naturale. Continua a leggere ‘Mezzavia sa poesia de sa birra’

Sos binos Chessa: una cultura antiga chi s’aunit bene cun sas tècnicas noas

* Dae sa terra a sa butìllia * – Semus in su Cabu de Susu de Sardigna, in su coro de su Logudoro. Sas terras traballadas a bìngia apartenent a sos sartos de sa bidda de Ùsini, chi at unu terroir ùnicu pro more de su clima e pro sas caraterìsticas de sos terrinos suos. Pròpiu inoghe sa coltivatzione de sa bide at una parte de importu mannu in sa massaria.

Dae prus de sessanta annos in custu territòriu naschet e creschet sa bide de sas cantinas Chessa, s’azienda chi produit binos chi ant nuscos e sabores desemprados.

Sos de Chessa sunt binos tìpicos, su frutu perfetu de una cultura antiga chi s’aunit bene cun sas tècnicas noas. S’azienda faghet binos nòdidos: Vermentinu; Cagnulari (su binu autòctonu chi at arriscadu un’iscumparta e oe bivet su beranu suo), e Muscadu puru.

Sas terras in ue sunt coltivadas sas bìngias de Chessa s’agatant in unu territòriu a 250 metros subra de su mare, sos terrinos sunt calcàreos e sa bide at trinta o baranta annos pagu prus o mancu. Continua a leggere ‘Sos binos Chessa: una cultura antiga chi s’aunit bene cun sas tècnicas noas’