> Un’intelletuali impinniau po sa língua sarda. Intervista a Ivo Murgia | ilMinuto

Un’intelletuali impinniau po sa língua sarda. Intervista a Ivo Murgia

Ivo Murgia(IlMinuto) – Casteddu, 16 de su mes’e argiolas – “Ndi chisionaus impari”. Est custu su títulu de sa rubrica noa de IlMinuto: una fibera de intervistas in sardu asuba de sa língua sarda chi cumentzat oi cun d-una ciaciarrada cun Ivo Murgia. Classi 1974,  Murgia fait parti de s’Acadèmia de su Sardu onlus e de su 2006  est redatori de unu blog totu in sardu.

Ivo Murgia: un’intelletuali impinniau po sa lìngua sarda. Candu est incumentzada sa batalla sua po sa defensa de su sardu?

Custa batalla mia est incumentzada unus dexi annus a oi, candu mi-ndi seu sapiu ca a mei e a is fedalis mius si boliant pesai chena de lìngua sarda e ca iat a essi stètiu unu dannu mannu. Sendi èssiri sardu, fillu de sardus e bivendi in Sardìnnia no ndi bolemu fai de mancu de custu scusòrgiu aici pretzisu, giai ca no seus chistionendi de una lìngua calisisiat, ma de sa lìngua de sa terra nosta, de is mannus nostus e de sa stòria nosta. Una lìngua no est sceti unu biaxi de fueddus postus impari po comunicai cun is àterus ma finas unu còdixi po depi intrai mellus in s’arrialidadi chi seus bivendi oi, po cumprendi prus beni totu is cosas de sa terra nosta est a nai, sa bisioni de su mundu chi is Sardus eus tentu in millanta annus de stòria e chi podeus biri in su manìgiu de sa lìngua. Po cussu puru deu impari a sa lìngua mi seu apassionau a totu sa cultura sarda, a sa mùsica, a su ballu, a sa poesia, a sa literadura e totu s’àteru.

Scridori, tradusidori, blogger e àtera cosa puru. Cali est sa prus besti chi ddi dexit?

Est berus, deu cun su sardu apu fatu dònnia arratza de cosa! A candu apu tradùsiu, a candu apu scritu cosa originali (contus e cantzonis), a candu apu traballau in s’arràdiu, a candu apu scritu in giornalis e in internet. Su de su blog nci tengu meda: po cincu annus seu stètiu s’ùnicu blogger a scriri totu in sardu, agiornendi-ddu giai dònnia dii, totu a solu e chena de unu soddu de nemus, cosa chi genti pagada aposta mancu ddu faint! Pensu de essi fatu unu servìtziu a sa lìngua ponendi-dda a traballai cun d-unu mèdiu modernu e a is fueddantis puru, chi biendi su sardu scritu ant imparau a ddu scriri e a biri unu manìgiu nou e friscu de sa lìngua. Imoi seu unu pagheddu firmu ca apustis de cincu annus m’agatu fadiau e tengu abisòngiu de mi pasiai e de pensai a ita ndi bollu fai de custu progetu. Ma gei est totu on line e is chi funt interessaus ddoi podint ghetai un’oghiada: http://ivomurgia.splinder.com/De s’àteru emu a nai ca seu un’operadori culturali in lìngua sarda e ca is campus mius funt sa comunicatzioni e sa literadura.

In custus annus de “militàntzia” po sa lìngua sarda ita strobus at agatau?

Meda e no pagu, ndi apu agatau de strobus. Candu apu printzipiau deu, sa batalla de sa lìngua teniat giai 30 annus de stòria fata, ca est chistioni chi ndi ant bogau a pillu in is annus ’70. Po mala sorti nosta no totu su chi narànt is intelletualis de insandus ddu eus connotu, antzis, cosa ndi amancat ancoras e meda puru. Comentisisiat, assumancu teneus sa lei sarda 26/97 e sa lei italiana 482/99 chi unu pagheddu s’ant agiudau in totu custus annus, mancai no abastint etotu ca su dinai est sèmpiri smèngua-smèngua. Ma torrendi a su contu, is strobus chi andaus a castiai ddus podeus assimbillai a is strobus chi tenint totu is lìnguas de minoria de s’Europa e de su mundu. Una situatzioni sotziulinguìstica de diglossia, aundi una lìngua tenit totu su balimentu sotziali e un’àtera est lassada a is cuntestus informalis e prus bàscius de sa lìngua, po cumbenia de sa famìllia o po arrexonai cun is amigus. Nosu Sardus custa situatzioni dda seus bivendi cun s’italianu, giai ca in is cosas ofitzialis e pùbricas manigiaus s’italianu e su sardu ddu lassaus po sa famìllia e is amigus, aciungendi puru ca s’italianu nci-ddi est papendi cussus cuntestus puru a su sardu e agiumai no ddu fueddaus mancu in domu e cun is amigus prus. Podis cumprendi insandus ita bolit nai a traballai cun d-una lìngua chi in sa comunidadi tua no tenit balimentu sotziali, su traballu est totu in artziada. Tanti po ndi nai una, a chini scriit in sardu depit traballai a su dòpiu, ca su mercau de su lìburu in sardu est tropu dèbili e is mass-mèdia chistionant sceti de is autoris sardus chi scriint in italianu e no est sèmpiri una chistioni de calidadi, ca cosa meda scrita in sardu balit puru ma is giornalis e is televisionis no ndi fueddant a su pròpiu. De s’àteru, sendi sa situatzioni chi est, bortas meda tocat a traballai cun pagu dinai e mancai sias laureau, cun master, curriculum e cun totu, ti tocat a traballai po duus soddus e totu chi siat unu traballu professionali ca no ti-ddu arreconnoscint etotu. Deu sa cosa chi tengu de nai dda podemu scriri finas in italianu, ca gei connòsciu cussa lìngua puru, e incapas ndi emu tentu mellus guadàngiu, ma su chi m’intendu de fai deu ddu fatzu, chena de pensai de ndi depi chistionai amarolla is giornalis o de bessiri famau po is fainas cosa mia. Ddu fatzu ca nci creu e ca m’interessat a ddu fai.

Po Ivo Murgia ita iat a depi fai sa Regioni po su sardu?

Iat a depi lassai su chi est faendi imoi e s’iat a depi ponni a fai àtera cosa! Deu seu crìticu meda cun sa polìtica linguìstica chi est mandendi ainnantis sa Regioni. E no sceti deu, genti meda in Campidanu e in Sardìnnia. Cun s’assòtziu nostu sa “Acadèmia de su Sardu onlus” eus pubricau de pagu unu comunicau aundi eus spranau beni beni is crìticas nostas a su “Piano Triennale” de sa lìngua sarda, chi est una crìtica a totu sa polìtica linguìstica chi est incumentzada cun sa giunta Soru e sa proposta de standard aministrativu po is documentus in bessida de sa Regioni, sa Limba Sarda Comuna (LSC) e est sighia cun sa giunta Cappellacci chi at lassau sa cosa comenti fut e at mandau ainnantis sa faina chena de ascurtai totu is chèscias de is operadoris e de is linguistas. Po dda segai in curtzu, su chi criticaus nosu est ca is propostas de standard chi ant fatu finsas a imoi, sa Limba Sarda Unificada (LSU) e sa LSC funt sèmpiri a basi logudoresa, est a nai ca pigant in cunsideru una fueddada sceti de su sardu: su Logudoresu e lassant a una parti s’àtera, su Campidanesu. Imoi su Campidanesu est sa fueddada prus spainada in Sardìnnia e sa de sa capitali e tenit literadura cantu a su Logudoresu e duncas no podit essi lassada a banda. Intamus de castiai custas chistionis perou, is sceberus de polìtica linguìstica ant pigau un’àtera caminera e ant sèmpiri faddiu. Acrareus una cosa perou: s’idea nosta no est de unu standard sardu a basi campidanesa ma de unu standard a duas normas, Campidanesu e Logudoresu, arrespetosu de su connotu literàriu chi teneus de sèculus e de su traballu chi ant fatu is Sardus etotu. Deu puru seu imperendi sa norma campidanesa de is “Arrègulas”, chi ant avotau a totòmini in sa Provìntzia de Casteddu e adotau de manera ofitziali e pensu chi dònnia provìntzia iat a depi fai sa pròpiu cosa po is fueddadas suas. A s’acabada sa Regioni iat a depi arreconnosci totu custas fueddadas comenti a cosa sua. Craru ca in su sardu fueddau no fait a marcai unu trèmini pretzisu intra Campidanesu e Logudoresu, ca teneus unu continuum, ma seus chistionendi de àtera cosa, unu contu est su sardu scritu e literàriu e un’àteru contu est su sardu fueddau. E finas a imoi no apu pigau in cunsideru totu is àteras fueddadas de Sardìnnia, de su Gadduresu a su Tataresu, de su Tabarkinu a su Cadalanu de L’Alguer.

Su sardu e is fueddadas suas: ita ndi pensat de imperai una fueddada sceti po “lìngua de s’ìsula”?

Seu contras. Chi si depemu arrespundi luegus no emu a tenni duda peruna. M’est abastau su scramentu de su monolinguismu a s’italiana e no m’interessat una Sardìnnia filla de su peus natzionalismu e strocidora de is costumàntzias de s’otuxentus, a tipu “Una lìngua, una natzioni”. Deu seu po su multiculturalismu e po su plurilinguismu, no mi praxit s’idea de un’unidadi farsa e bamba chi aparixat totu is diferèntzias, prefèrgiu de prus a si pinnigai apari in s’arrichesa de sa cumplessidadi, chi depeus essi bonus a gestiri e no a dda apetigai. Sa chistioni est manna perou e no fait nimancu a segai a gorteddu diaici. In Sardìnnia teneus un’arrichesa linguìstica spantosa e ndi depeus fai contu, po una polìtica linguìstica beni fata e chi potzat essi arricia de is Sardus. Antoni Arca in su lìburu suu “Benidores”, Condaghes, at contau unus 200 romanzus in sardu, chena de nci ponni in mesu tradutzionis, poesia, tiatru etc. no est pagu cosa ma chi ddoi depemus aciungi totu s’àteru ndi bogamus a luxi una sienda literària manna meda, in totu is fueddadas sardas. Ita ndi depeus fai de totu custa sienda chi s’ant lassau is mannus nostus? Totu custu depit essi patrimòniu de is Sardus, chi depint fai unu sceberu originali chena de stroci is faddinas allenas, chi sa stòria s’at imparau calincuna cosa. Totu is fueddadas sardas depint tenni ofitzialidadi in is logus stòricus insoru e is chi dda fueddant depint podi fai totu is cosas de sa vida cun cussa fueddada. M’iat a praxi a biri custas fueddadas in is scolas, in is mass-mèdia, in is istitutzionis e apetotu, comenti acontessit in is natzionis tzivilis, chi bortas meda funt is prus arricas puru. Sa diversidadi difatis est arrichesa, finas econòmica. Poita no ndi podeus pigai s’esempru de custus e essi una natzioni cun paricis lìnguas in logu de si presentai prus pòburus meda de su chi seus, cun d-una lìngua sceti? Ma chini si-ddu fait fai?! Femus prus arricus nosu e si podemus aberri a su mundu cun totu sa cumplessidadi nosta e emus a tenni a totu is Sardus a sa parti nosta, ca donniunu si biiat arrespetau e stimau po su chi est, chena de stroci a nemus e chena de cumplessus. Una polìtica linguìstica diaici iat a arrennesci diaderus ca totus dda iant a arriciri, iat a essi moderna e democràtica e iat a essi unu sceberu nostu de Sardus, arrespetosu de nosu etotu e duncas de s’allenu puru.

S.P.

© RIPRODUZIONE RISERVATA

0 Arrespustas a “Un’intelletuali impinniau po sa língua sarda. Intervista a Ivo Murgia”


Is cummentus funt serraus.