> “Cherimus chi su sardu e s’italianu in s’Universidade sian duas limbas chin sa mantessi dignidade”. Intervista a is piocus de Su Majolu « ilMinuto – notizie Mediterranee – edizione Sardegna

“Cherimus chi su sardu e s’italianu in s’Universidade sian duas limbas chin sa mantessi dignidade”. Intervista a is piocus de Su Majolu

(IlMinuto) – Casteddu, 16 de su mesi de martzu – Atopu nou po “Ndi chistionaus impari”, sa fentana de “IlMinuto” chi chistionat de sa língua sarda e de sa política linguística. Custa cida sa redatzioni at fatu una bella arrexonada cun is istudiantis de s’Universidadi de Tàtari, sótzius de s’assótziu Su Mjolu. Unu grupu de giòvonus impignaus po s’avaloramentu de sa língua sarda, poita is istudiantis sardus puru tengant cantu primu su diritu de “studiai sa limba cosa nosta”.

Comenti sótziu de su Majolu si podit contai s’interessu po su sardu? Comenti est nàsciu? E comenti est crescendi su traballu chi fadeis dógnia diri?

Chin sos àteros istudentes de Su Majolu pessamus chi b’at bisonzu chi in Sardigna donzunu trabballet in su chi fachet cada die, pro facher diventare unu pacu menzus su locu inube istat. Nos semus addobiaos pessande si podiabamus facher carchi cosa pro sa terra e pro sa zente nostra, trabballande in sa realtade chi vivimus cada die: s’Universidade de Tàtari. Semus belle totucantos de sas biddas e pro custu amus isseperau pro numene Su Majolu, comente sos pitzinnos de sas biddas chi anticamente andaban a istudiare in Casteddu. Sos problemas de sa Sardigna sun mannos meda e b’at bisonzu chi sos istudentes puru si mogan pro facher unu pacu menzus cust’isula. Amus cumintzau chind un’addòbiu in s’Universidade pro su referendum contr’a su Nucleare chi nos cherian ponnere in Sardigna, pro sensibilizare sos istudentes issupra ‘e custu periculu mannu; e deretu amus pessau chi pro cussa, comente pro sas àteras initziativas, depimus faveddare o in sardu o a su mancu in sardu e in italianu: non pro resones particulares o pro pessamentos mannos, semplicemente ca est sa limba nostra. Paritzos istudentes chi istan in Tàtari su sardu lu faveddan, ca est sa limba chi si faveddat cada die in dommo e in bidda issoro. Su problema est chi s’Universidade est unu de sos locos inube sa diglossia est prus forte: mancari unu pitzinnu faveddet in sardu dae cando si pesat a cando si che corcat, chin sos cumpanzos suos, a mensa, ispassiandesi, mancu li artziat a conca de faveddare in sardu chind unu professore, a letzione, a s’esame.Nos semus acataos ca pessamus totucantos chi custu siat unu problema mannu e chi custa situatzione no andat bene prus a la suportare. Sicund’a nois s’Universidade non depet èssere petzi un’istitutzione chi format a sos istudentes fachendeli istudiare matèrias chi sun a largu dae sa realtade chi vivet sa zente e chi pustis de aer dau sos esames lis dat sa laurea: un’Universidade sarda depet istudiare su chi li servit a sa zente nostra e depet azudare su populu sardu a s’isvilupare e a creschere in sa cultura comente in sas produtziones e in s’economia. Pesso chi custu non siat possibile ind un’Universidade chi fachet comente chi su sardu no esistat o, cando l’istudiat, l’istudiat comente si poden istudiare su grecu e su latinu. Pessandebi, su chi cherimus no est una cosa goi manna: cherimus chi su sardu e s’italianu in s’Universidade sian duas limbas chin sa mantessi dignidade e chi unu pitzinnu podat isseperare de faveddare e iscrìere comente cheret e cando cheret, in sa limba chi li piaghet de prus. Peroe est una cosa possibile petzi si cambiat sa mentalidade de su mundu universitàriu, si s’Universidade cumprendet chi su chi depet fachere est servire sos bisonzos de sa Sardigna.

Unus cantu de mesis fait eis aprontau sa Diri de sa Língua Sarda. Si fadeis unu bilantzu de sa cosa?

Sa Die de sa Limba Sarda l’amus fata su 22 de santugabinu de s’annu colau. A manzanu amus organizau unu cunvegnu in s’Aula Magna de s’Universidade de Tàtari issupra ‘e s’imparu de su sardu in iscola e amus mutiu a faveddare espertos e mascamente a sos chi lu fachen comente trabballu, de imparare su sardu in sas iscolas. Est istau interessante meda intender sas esperièntzias issoro e sos problemas chi an atzapau imparande su sardu a sos pitzinneddos. Nos an contau totucantos chi sos pitzinnos fin cuntentos mannos de istudiare su sardu. Sos mastros aian ideas diversas intr’e issos issupra ‘e cosas meda, ma fin totus de acordu chin nois chi bisonzat chi isseperen programmas istitutzionales pro imparare su sardu in totu sas iscolas sardas. Est bènnia a faveddare Maria Teresa Pinna Catte, istudiosa de pedagogia in duas limbas in Sardigna, chi nos at fatu a cumprèndere chi su bilinguismu est importante meda pro sa crèschia de totu sos pitzinnos sardos, siat pro sos sardofonos e fintzas pro sos pitzinnos italofonos ca totu sos pitzinnos an bisonzu de connoschere sa limba de sa sotziedade issoro. Nos at fatu a bìere su libru chin su dvd “Su sardu jocande e istudiande” chi est fatu pro imparare su sardu a sos pitzinnos chin contos, paristorias, ispetaculos de paliatzos e buratinos e mustrandeli sa cultura e sa natura de sa Sardigna. Su libru chircat fintzas de facher connoschere a sos pitzinnos sardos sa cultura de sos ateros populos de su Mediterraneu, dae sa Corsica a sas Isulas Baleares e a su Nord Africa, culturas chi connoschimus pacu fintzas si sun acurtzu a nois. Su Retore Attilio Mastino est bènniu e at arrejonau totu in sardu; custu est bonu meda ca pesso chi siat istada sa prima borta chi unu Retore de Tàtari apat faveddau totu in sardu ind un’addòbiu pùblicu in s’ Aula Magna de s’Universidade. S’unica cosa de lastimare est chi non b’at àpiu interessu meda dae su mundu acadèmicu. Pessabamus chi bi acudian sos professores pro ascurtare, ma francu una paja, non bi nd’at bènniu, e mancu sos chi sun in sa commissione pro sa Limba Sarda de s’Universidade. A sero b’est istau unu cuntzertu chin medas grupos chi cantan in sardu: tenores, rap, reggae, rock, musica pro totus pro nos ispassiare paris chin totus sos istudentes chi sun bènnios. Ateros annos l’amus a organizare menzus.

Seis agatendi strobus in sa lota chi seis fadendi in faori de língua sarda?

Paret chi su mundu acadèmicu non siat interessau meda a sa limba nostra. B’at professores chi sun contràrios de su totu a s’idea de ponnere su sardu in s’Universidade e naran chi est a fulliare dinare e chi b’at cosas prus importantes de ispendere dinare pro una limba morta: non s’abbizan chi est una limba viva, sa limba de sa zente chi tenen a furriu. Bi nd’a ateros chi sun unu pacu prus sensibiles a custos negòssios e naran chi su sardu lu depen ponnere in s’Universidade, ma chi non si podet pessare de impreare su sardu in totube comente s’impreat s’italianu. Paret chi chèrjan istitutzionalizare sa diglossia chi b’est in sa sotziedade nostra, batìndela a intro de s’Universidade: pro carchi matèria andat bene chi ponzan su sardu, pro totu su restu andat bene petzi s’italianu. No apo galu intesu a nemmos chi narat chi est pro su bilinguismu: est a narrer chi pessat chi su sardu in s’Universidade depet esser faveddau e iscritu comente s’italianu. Su chi nos fachet piachere est chi su prus de sos istudentes sun de acordu pro ponnere su sardu in s’Universidade, e mascamente sos chi non l’ischin faveddare bene, ca si nde birgonzan de no ischire sa limba nostra.

Su sardu in s’Universidadi: si contat custa istória?

In s’Universidade de Tàtari b’est su cursu de Literadura e Filologia Sarda (chi faveddat de sos iscritores sardos chi an iscritu in sardu e de sos chi an iscritu in italianu) e su de Glotologia e Linguistica de sa Sardigna, ma istudiare sa linguistica e istudiare sa limba sun duas cosas diversas. E in s’Universidade b’at zente chi cuffundet custas cosas. Carchi annu fachet bi fit un’esame de Limba Sarda ma commo non bi nd’at prus. Podimus narrer chi oje su sardu in s’Universidade de Tàtari non bi esistit. Su chi b’est est petzi sa polemica intr’e s’universidade e sa regione issupra ‘e su master pro sa formatzione de sos mastros. Sa regione at pediu a s’Universidade de fachere nessi sa midade de sas oras de letzione in sardu. Chene intrare in custa polemica, cherjo narrere chi secund’a mimme sa giusta diat essere chi lu facan in sardu, e non petzi custu master ma totu sas materias partinde dae sas chi pertocan sa Sardigna. E si b’at carchi professore de Tàtari chi no ischit su sardu nemmos li vietat a s’Universidade de picare zente dae foras. Oje su sardu chi si podet intendere in s’Universidade est cussu chi faveddan sos istudentes e est giustu chi apan su diritu de l’impreare istudiande calesisiat matèria.

Cali progetus teneis po su tempus benidori?

Amus progetos meda chi amus a realizare ocannu. Bidu chi esames de sardu pro commo non bi nd’at, cherimus facher unu cursu de sardu organizau dae nois e apertu a totus, istudentes e trabballadores. Pro lu facher amus pediu unu finantziamentu a s’Universidade pro sas atividades culturales de sos istudentes. Nos an fatu ischire chi nos lu dan e commo isperamus de lu facher partire intr’e pacu tempus. Nos an nau chi non lu depimus mutire “cursu” ma “seminàriu”, ca si nono paret chi semus fachende cosas chi depet fachere s’Universidade. De custu non nos nd’importat meda, e l’amus a mutire comente cheren issos, ca lis cherimus dare a totu sos istudentes sa possibilidade de istudiare unu pacu ‘e sardu, isetande chi si detzidat a lu fachere s’Universidade, ca est de abberu una cosa chi depet facher issa. Intr’e pacu tempus nos depimus registrare comente associatzione universitària e su chi nos diat piàchere est de irmanniare s’associatzione sostra paris chin sos istudentes de Casteddu e fintzas chin sos de sas iscolas superiores de totu sa Sardigna. Cherimus fravicare carchi cosa in modu chi cando nois amus a finire de istudiare, b’an a essere àteros istudentes chi an a sichire custa pelea.

© RIPRODUZIONE RISERVATA

0 Arrespustas a ““Cherimus chi su sardu e s’italianu in s’Universidade sian duas limbas chin sa mantessi dignidade”. Intervista a is piocus de Su Majolu”


Is cummentus funt serraus.