> ilMinuto – notizie Mediterranee – edizione Sardegna

Archíviu de s'argumentu ''

Pàgina 2 de 35

De su 28 a su 29 de su mesi de martzu su seminàriu “Deledda in is iscolas”

(IlMinuto) – Casteddu, 26 de su mesi martzu – S’at a isboddiai de su 28 a su 29 de su mesi de martzu in Nùgoro, in s’Auditorium de s’Istitutu Superiori Regionali Etnogràficu de sa Sardigna, su “Seminàriu Natzionali Deledda in is iscolas”. Unu progetu de sa Diretzioni po is Ordinamentus Iscolasticus e po s’Autonomia Iscolastica, nàsciu cun s’agiudu de s’ISRE, de s’Universidadi de is Istudius de Tàtari e de s’Assòtziu de is Italianistas. Chi tenit s’apògiu de sa Càmara de is Deputaus, sa proposta est destinada a is Istitutus Superioris e s’agatat aintru de is Olimpiadis de Italianu – Diris de sa lìgua italiana po pròmovi sa lìngua italiana e afestai is anniversàrius de sa literàdura italiana. Sighi a ligi ‘De su 28 a su 29 de su mesi de martzu su seminàriu “Deledda in is iscolas”’

Documentu: solidariedade de Su Majolu a is giòvanos sardos chi sunt gherrende pro sos istitutos de sas biddas issoro

S’assòtziu Su Majolu cheret fàghere is augùrios a is 200.000 istudiantes sardos chi in custas dies sunt comintzende s’annu nou de iscola, ischende chi pro istudiantes meda at a èssere semper prus matanosu àere riconnotu su deretu a s’istùdiu. Esprimimus sa solidariedade nostra a totu is giòvanos sardos chi sunt gherrende pro mantènnere abertos e autònomos sos istitutos de sas biddas issoro, e chi ant giai comintzadu a organizare protestas e maniferstatziones. Una responsabilidade manna meda pro custa situatzione est de s’amministratzione regionale, chi no est istada mancu capassa de isfrutare su pagu podere autònomu chi at, pro cambiare su pianu de dimensionamentu iscolàsticu, pensende a is bisòngios de is giòvanos sardos. Imbetzes de si preocupare de sos interessos de sos istudiantes sardos, sa Giunta regionale at mustradu de èssere interessada petzi a sighire sos inditos de su Ministeriu italianu de risparmiare in s’istrutzione, e at aprovadu unu pianu iscolàsticu chi unit deghinas de istitutos in totu sa Sardigna, ponende fatu a sa traditzione de tzerachia e servilismu chi nos ant abituadu a suportare sos guvernos regionales sardos.Su sistema iscolàsticu in Sardigna est mustrende semper de prus sa decadèntzia sua, sighende sa rughina de un’istitutzione chi nche l’ant pensada prus pro italianizare is sardos in sa limba e in sa cultura, chi non pro garantire a sos pitzocos sardos un’istrutzione bona e, gràtzias a cussa, unu mègius cras a totu su pòpulu sardu.

Sighi a ligi ‘Documentu: solidariedade de Su Majolu a is giòvanos sardos chi sunt gherrende pro sos istitutos de sas biddas issoro’

(Italiano) Documento: lettera dei docenti abilitati del Tirocinio Formativo Attivo

Custu artìculu s\\\\\\\’agatat sceti in %LANG:

(Italiano) Nella Bassa Baronia muore il diritto allo studio. L’indignazione di Scida

Custu artìculu s\\\\\\\’agatat sceti in %LANG:

No a sa discriminatzione de sa limba nostra

(IlMinuto) – Casteddu, 10 de su mesi de trìulas – Lunis coladu Elisa Melis, una pitzinna de Biddamanna de 18 annos, at dadu s’esame orale in un’iscola superiore de Tortuelie. A pustis de àere faeddadu de àteras matèrias in italianu, at naradu a sa commissione chi cheriat sighire s’esame faeddende de s’istòria sarda e impreende sa limba nostra. Sa presidente de sa commissione (una professoressa italiana) bi l’at proibidu, narende chi issa est istràngia e pro custu non la cumprendiat. Devimus denuntziare cun fortza custa violèntzia contra a una pitzinna chi no at pòtidu esprimere sos pensamentos suos in sa limba nostra, comente cheriat issa, ca su de pòdere impreare sa limba pròpria in iscola est unu deretu fundamentale de sas persones e gai est cussideradu in totu su mundu. No est possìbile chi sos sardos siant galu custrintos a si adeguare a un’iscola pensada pro àtere e fundada subra de unu monolinguismu istèricu italianu, cun sa limba sarda tratada comente una limba istràngia in sa terra nostra, cando est una limba cumpresa e faeddada dae una parte manna de sos sardos. Sa possibilidade de impreare su sardu in iscola oe dipendet dae sa sensibilidade e dae sa bona voluntade de sos mastros e de sos professores, ca non b’at nemos chi facat rispetare sos diritos linguìsticos de sos sardos. Pro nois, sa connoschèntzia de sa limba sarda no est una cosa “in prus”, ma una cosa importante meda pro sa formatzione de sos tzitadinos sardos de cras, chi devent partire dae sa connoschèntzia de sa limba e de sa cultura issoro pro arrivare a cussas de sos àteros pòpulos. Sighi a ligi ‘No a sa discriminatzione de sa limba nostra’

Biàgios

Social

Facebook     Twitter     Feed RSS  

In primu pianu

 

mes'e ledàminis: 2019
L M M G C S D
« arb    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  
Formas
S'Urtima nova