Cantina Su Binariu: una prenda de sos sartos de Sòrgono

S'istòria de unu nùmene, s'istòria de una cantina
7 Maggio 2020
su binariu

* Dae sa terra a sa butìllia * - Sas bides suas sunt in sos sartos de Lattarasiddu, in su territòriu de Sòrgono, a setighentos metros subra de su mare. Semus faeddande de sa "Cantina Su Binariu" de Giuseppe Zedde.

Su nùmene de custa realidade contat un'istòria bella meda. Difatis, in sos sartos de Lattarasiddu s'agatat galu su caminu de su trenu chi in  s'Otighentu arribaiat a Sòrgono tzuchende dae Casteddu e passende in Campidanu, in Marmidda, in Trexenta e in sa Barbàgia de Seulu. Cun su trenu sos sorgonesos batiant sos produtos de sa terra issoro e los bendiant in àteros mercados; cun su trenu podiant finas mandare sos fìgios a istudiare.

Su caminu de su trenu, duncas, est istadu importante meda pro sa comunidade de Sòrgono, gasi importante ca at dadu su nùmene suo - est a nàrrere su de su caminu de ferru - a sa Cantina de Giuseppe Zedde.

Semper e cando, "Su Binariu" non est feti su nùmene de sa cantina, est puru su nùmene de su primu binu produidu dae custa azienda a condutzione familiare. Unu binu nieddu “Isola dei Nuraghi I.G.T.”, chi bogat nuscos crispos e est perfetu pro acumpangiare sa petza arrustu, sa petza de catza e su casu istasionadu. Unu binu òtimo a lu bufare a una temperadura de 16-18 °C.

su binariu

Giuseppe Zedde allevat massimamente bides autòctonas: Muristellu, Cannonau e Mònica sunt sas àghinas chi faghent sos binos a firma Su Binariu.

Dae su blend de àghina Muristellu, Cannonau e Mònica naschetTre Buccas Rosso Mandrolisai DOC”, una bèvida chi est produida ponede mente a su disciplinare de sa DOC omònima. Su resurtu est unu binu nieddu poderosu, nuscosu e saboridu.

Àteru e tantu de sabore est su binu “Spasulè”, su rosadu propostu dae custa cantina. Spasulè est unu “I.G.T Isola dei Nuraghi” chi at su nùmene de unu bidditzolu antigu de sa curadoria arbarichesa de sa Mandra Olisai. Est adatu a lu bufare pro acumpangiare retzetas chi ant pagu ispètzias, òtimu cun su pische, sos ostiones e sa de petza de catza pugionina. Custa bèvida tocat a la serbire a 10 °C.

Oe, unas cantos ratzas de bides a pubujone nieddu sunt in fase de istùdiu; sunt bides presentes in custas bìngias de tempus meda chi non ant galu unu nùmene. Tocat a nàrrere puru ca in custas terras benint praticados mètodos antigos de  sas fainas traditzionales, comente s'aradura cun su giuale a boes.

Onni annu a custa Cantina cunferint cantidades minores de àghina dae àteras bìngias de su territòriu de su Mandrolisai. Sunt àghinas chi arrichint sa calidade de su binu produidu.

Su Binariu in die de oe ponet in sas ampuddas pagu prus o mancu de 6000 litros de binu a s'annu, mentres su chi abarrat de sa produtzione lu bendent chene imbotilliadu.

© RIPRODUZIONE RISERVATA

Dae sa terra a sa butìllia

Progetu realizadu cun sa partetzipatzione de sa Regione Autònoma de Sardigna – L.R. LR 22/2018, art. 22

Image
Regione Autonoma Sardigna

Aggiungi un commento