Pagos chi elegent a pagos. Sa pellìcula de sas regionales imbenientes

Aprofundimentu de su mèrcuris - In Lombardia e Làtziu, is regiones prus populosas de s’istadu italianu cun prus de 15 milliones de abitantes in totu, ant votadu domìniga e lunis. In Sardigna dd’amus a dèpere fàghere annoas cun is atores polìticos chi, disafiende·si, nos ant a propònnere una pellìcula chi giai dda connoschimus. E chi giai dda connoschent is eletores sardos chi, cun probabilidade manna, ant a sighire s’esèmpiu de su bonu de is lombardos e de is latziales abarrende·si·nche in domo. Carchi datu de agiudu pro cumprèndere su chi amus a bìdere su 2024 est pretzisu a dd’istèrrere.

In Lombardia s’astensionismu est coladu dae su 26,9 de su 2018 a su 58,33% de ocannu; in Làtziu dae su 36,54 a su 62,8%. In Sardigna, su 2019, sa pertzentuale fiat giai de su 46,25: prus manna de belle 20 puntos de sa lombarda de chimbe annos a como; de belle 10 de sa latziale de tando. Si ddoe at carchi analizu in possessu de is polìticos nostros in contu de tendèntzias contràrias diat èssere cosa giusta a nos lu dare a ischire. Ma sa prospetiva est oramai sestada.

E no dd’at a furriare sa permanèntzia de una lege eletorale chi bogat alenu a sas fortzas chi non si reconnoschent in sas duas pellìculas (o chi li dat sa còntiga pro alleàntzias innaturales). Su prèmiu de majoria, is rechisitos artos pro nche pòdere sètzere carchi cussigeri sunt mecanismos chi nch’istèsiant galu de prus su corpus eletorale dae sa polìtica. Dae una polìtica chi non giùigat s’astensione una derrota in sesi ma comente una cajone de sa vitòria de àtere. E chi non si giùigat pro is sèberos fatos.

Una polìtica chi annoas nos at presentare su cuadru cumpletu de su bisestru. Ca si a primu, deghe annos a como, ddoe at àpidu una mèngua de rapresentatividade minimende is cussigeris regionales dae 80 a 60 (cun is privi-lègios chi abarrant), immoe semus lompende a sa crisi matessi de sa democratzia rapresentativa.

Pagos chi elegent a pagos.

Ma de s’astensionismu nd’ant a faeddare unu minutu a pustis de sa serrada de is sègios e pro sas 48 oras in fatu. Bostu. Como est tempus de progetare is ammuntonadas.