Su Mărțișor, sa festa beranile de sos rumenos

Aprofundimentos de su merculis - Intre sa populatzione de istràngios in Sardigna (cun su bellu faeddu chi tenimus chi cheret nàrrere “srtraniero” ma mescamente “ospite”), sa fita prus manna est rapresentada dae sa comunidade rumena.

Cunforma a sos datos chi tenimus sos residentes sunt unos 13mìgia e belle su 70% de custos sunt fèminas. Duncas non diat èssere cosa mala a connòschere sas traditziones issoro, finamentas pro unu cunfrontu culturale profetosu intre sos pòpulos. Oe, pro nàrrere, sos rumenos festant su Mărțișor, su beranu chi torrat a nàschere su primu de martzu e chi nch’isperdet s’ierru. Che a sas traditziones nostras, fintzas custa movet dae su tziclu agrìculu. Su primu de martzu currispondiat difatis a su primu die de s’annu nou e custa festa mantenet galu oe elementos chi sa romanizatzione non nch’at bogadu Sos pòpulos de sa Dàtzia veneraiant a su deus Marsyas Silen, imbentore de su flàutu e amparadore de sa natura e de sa vegetatzione.

Ma ite est oe custu mărțișor? Est una trama fine fine fata cun duos filos, unu arbu e unu ruju, girados a tritza formende unu oto e atachende·bi un’immaginedda de linna o de metallu (unu coro, una lìtera, unu frore). Unu portafortuna, in pagos faeddos, de apicare in intro de sas giacas o in su burtzu. Sos colores tenent significadu pretzisu: su colore biancu est su sìmbulu de su rinnovamentu, su colore se sas nues e de sas abbas. Su ruju rapresentat su fogu, su sole ma finamentas su sàmbene chi alimentat sa vida e su de chie sa vida l’at intregada pro su bene de sos àteros. Su Mărțișor est cosa chi di donat a s’arbèschida de sa die de oe pro chi abarret cun chie lu retzit 9 o 12 dies o, galu, finas a cando non frorit sa prima rosa o sa prima àrbore. Dae tando su mărțișor si nche ponet in cue comente augùriu, ma b’at chie, intre sas fèminas, si lu tenet in conca presu a pilos.

Aprofundimentu de su lunis - Die contra a sa contumàntzia: mandigat birdura feti su 31% de sos pitzinnos. Ma ite si contant sos datos? Sos datos si contant ca su 40% de sos Sardos est grassu, e de custos su 10% sufrit de obesidade. Sos nùmeros de Sardigna sunt pagu pagu inferiores a sos nùmeros de sa penìsula, chi lompet a su 46%.

A s'ammustrare custos nùmeros pro sa Die mundiale de sa contumàntzia, chi s'est isboligada su 4 de su mese de martzu coladu, est "Coldiretti Sardegna". S'assòtziu lu faghet ponende a disponimentu sos datos de s'ISS, est a nàrrere de s'"Istituto Superiore della Sanità". Sos datos pertocant su 2020 e su 2021.

Ma cale est sa punna de "Coldiretti Sardegna"? Sa punna est sa de promotzionare solutziones pràticas pro disignare unu cuadru chi faghet apensamentare pro more de sos arriscos graes chi curret sa salude.

Si leghimus sos datos de "Coldiretti Sardegna - sutalìneat 'ANSA Sardegna' - su 24,6% de sos pitzinnos sardos at problemas de grassesa, obesidade e obesidade grave". Su 18,2% at problemas de grassesa, su 4,5% est grassu meda e su 1,9% est grassu meda a manera grave.

Sos nùmeros ammustrados dant pensamentu. Tra sos fatores de sa crèschida de pesu b'est - pretzisat s'artìculu ANSA Sardegna - su Covid -19, chi at mudadu meda sas abitùdines de vida e de consumu" . Abitùdines de vida e de consumu chi ferrent a manera dereta a su pesu de sa bilantzia, e finas a sa mira a mandigare de prus, pro more de su tempus coladu in domo e pro more fintzas de s'impossibilidade de fàghere ginnàstica comente si devet.

Pro bìnchere una gherra tosta comente sa gherra contra a s'obesidade e sa grassesa tocat a mandigare bene e peri a si mòvere a manera costante.

Pro sa salude, lu sutalineamus, est importante a non crèschere de pesu. Sa crèschida, difatis, batit maladias: sos problemas a su coro, s'ischirru, su puntore, calicunu càntzeru e finas àteras maladias sunt fìgias de sa crèschida de pesu. E tando? Tando tocat a mandigare bene, Ma ite chèrret nàrrere a mandigare bene? Cherret nàrrere ca, bisòngiat lassare sos màndigos grassos, su sale, sas bèvidas gasadas e su tzùcaru meda. In duos faeddos si devent prefèrrere màndigos sanos comente sa birdura e sa frùtora.