Frantza e laitzidade. Su sardu Manconi: «S'abaya est una beste religiosa o culturale?»

Macron tèteru e Attal carignende sa dereta?
6 Cabudanni 2023
aprofundimentos

Aprofundimentu de su mèrcuris - Si cherimus chistionare de laitzidade de un’istadu e de rispetu de sos sèberos estèticos de una minoria cheret chi nch’iscudemus sa mirada a Frantza pro more de unos cantos disinnos pigados sos annos colados e fintzas como.

Pro cumprèndere sas acontèssidas de custas dies cheret chi ischemus ite est s’abaya, est a nàrrere unu càmisu feminile postu dae tzugru a pees. Si l’ant postu finamentas 298 pitzocas intrende a iscola lunis, die de comintzu de s’annu iscolàsticu nou. Su bonu de issas si nde l'at bogadu, ma in 67 ant naradu chi nono a chie lis at ammentadu sas dispositziones noas chi su ministru de s’istrutzione frantzesu Gabriel Attal faghet mòvere dae sos inditos de una lege de su 2004.

A bisu de Attal s’abaya est unu pìngiu chi impompat s’apartenèntzia religiosa. Custas 67 pitzocas reberdes ant pèrdidu una die de iscola in su paisu de s’egalitè, de sa Liberté, de s’Égalité, e de sa Fraternité. Comente damus pòdere bìdere custa detzisione? Comente unu carignu a sa dereta pro àere sustegnu in parlamentu o comente un’aplicatzione tètera de sa lege mentovada chi impedit a sos istudiantes de si pònnere hijab e kippah? Ma s’abaya unu sìmbulu religiosu est? A bisu de su Consìgiu frantzesu pro su cultu musulmanu nono. Pro parte sua Attal at naradu chi a sas pitzocas chi non sunt pòdidas intrare a iscola lis ant intregadu una lìtera, indiritzadas a sas famìlias issoro, pro lis acrarire chi «sa laitzidade no est unu vìnculu ma una libertade».

S’allega est lòmpida a Itàlia cun interventos de cada casta. Intervènnidu in sas colunnas de La Stampa, Luigi Manconi at faeddadu de «invasione de s’isfera privada de sa persone». «Est comente chi in Grandu Britànnia aerent proibidu s’impreu de sa polo Fred Perry ca est marcu distintivu de sos skinhead». Sas orìgines de custu bestire traditzionale non nos ponent a tretu – a beru – de distìnghere sa cumponente religiosa dae sa culturale. Cheret chi bidemus sos isvilupos de sa chistione pro cumprèndere si fintzas inoghe Macron cheret fàghere de conca sua ebbia.

© RIPRODUZIONE RISERVATA

Aprofundimentos

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna - IMPRENTAS 2022-2023. LR 22/2018, art. 22

Image
ras