Oe est sa Die europea de is limbas. E cras?

No isetemus su 26 de cabudanni de annoas
26 Settembre 2023
die europea de is limbas

Dae cando s’agatat, sa die europea de is limbas est ocasione pro nos ammentare cantu siat importante a sighire sa batalla pro su bilinguismu in Sardigna e pro nàrrere a s’Europa chi nois puru dda tenimus una limba.

Coladu però su 26 de cabudanni is cosas torrant che pare mustrende·si unu cuadru galu crìticu.

In Sardigna non ddoe at unu movimentu linguìsticu ma una sommatòria de fainas (fintzas bonas, beru); in Sardigna non ddoe amus una polìtica linguìstica che a is virtudosas chi imbetzes sunt tzochende is ghennas a s’Europa (bascu, catalanu e galitzianu sunt un’esempru); in Sardigna su sardu no est sa limba de sa polìtica; in Sardigna ddoe amus giai unu plurilinguismu (sardu, aligheresu, tabarchinu, gadduresu e turritanu) ma preferimus a chistionare de unu sardu plurinormadu (logudoresu e campidanesu) a livellu ufitziale ponende unu cras s’Europa a dèvere seberare (o a non seberare pro nudda); in Sardigna s’allega linguìstica no est populare, is connoschèntzias non sunt ispainadas e s’individualismu de is espertos non donat agiudu; in Sardigna ddoe amus chie si pesat a boghes pro unu faeddu istràngiu impreadu pro is netzessidades de una comunicatzione fàtzile e populare, e in càmbiu preferit un’iscritura tètera e ischemàtica; in Sardigna preferimus a chistionare a s’infadu de paragògicas e de sa trìbide murales-tenores-seadas, s’abc, ismentighende·si de is àteras lìteras: sa sintassi, sa morfologia, su lèssicu. In Sardigna su prus est a ddu fàghere.

Cun custu giornale semus proende a dare unu contributu e, banda su chi amus elencadu, medas sunt is àteros contributos chi punnant a su benidore nostru. Sighende in custa caminera no ant a tardare is tempos de s’unidade virtudosa e profetosa de totu is chi punnant a unu movimentu linguìsticu populare; a una polìtica linguìstica a manu tenta cun cussu movimentu; a sa dialètica netzessària intre unu standard e is variantes, intre sardu e àteras limbas de Sardigna, intre sardu e àteras limbas de Europa; a sa connoschèntzia de sa limba e de s’istòria sua me is iscolas; a s’impreu fitianu (ativu e passivu) de una limba chi dae totue ant a chèrrere bènnere a dda connòschere. A su 26 de cabudanni de annoas o a cras? A bisu nostru a cras.

m.p.

© RIPRODUZIONE RISERVATA