Su binu de aràngiu: unu produtu traditzionale de Sardigna
In sa Mesa - Su binu de aràngiu est unu PAT, acrònimu de “Prodotto Agroalimentare Tradizionale”, duncas est unu produtu traditzionale de Sardigna chi s'agatat in s'elencu de sa categoria "Bevande analcoliche, distillati e liquori".
Sende unu PAT, su binu de aràngiu est unu produtu agrualimentare chi at una protzedura de traballadura, cunservatzione e istajonadura arraighinada in sos annos, e pro èssere pretzisos su perìodu no devet èssere inferiore a 25 annos.
Ma dae ue lompet su binu de aràngiu? Su binu de aràngiu apartenet a su territòriu de su Sàrrabus, mescamente a sas comunas de Murera, Santuidu, Bidda de Putzi e Castiadas. Custa bèvida, chi fiat oferta pro sas festas e pro sas cojas, pro sos batiares, sas comuniones e sas cresimas, est istada semper produida in cuntestos familiares. Tocat finas a pretzisare ca in s'antigu su binu de aràngiu si costoiat in intro de sos putzos. In die de oe, imbetzes, comente sutalìneant sos abitantes de su Sàrrabus etotu, su binu de aràngiu est produidu feti dae calicuna famìlia; in prus, sos chi lu produint non lu faghent pro lu bèndere. Duncas sa cantidade de binu de aràngiu fatu no est meda.
Su binu de aràngiu est una bèvida alcòlica otenta dae sa supressadura e dae s'incubonada de su sutzu de aràngiu de ratza "biondo Tardivo di San Vito", "Washington" e "Tarocco". S'incubonada s'isbòligat pro mèdiu de s'annanta de tzùcaru o mele e devet lòmpere a una temperadura incluida tra sos 14 e sos 18 grados. A pustis, su produtu otentu devet èssere cunservadu in intro de istèrgios de bidru, in "barrique" de linna o in istèrgios de terra pro unu tempus minimu de 36 meses e pro unu màssimu de chimbe annos. Segudadu custu gradu de crèschida, sa bèvida leat unu colore chi assimigiat a su de s'aràngiu ramenadu e leat finas unu sabore chi ammentat su de su passitu.
Acabadu su perìodu de imbetzamentu, su binu de aràngiu si ghetat intro ampuddas de bidru chi ant su tapu selliadu.
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna - IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018, art. 22